Google Translate

sâmbătă, 7 noiembrie 2015

Enigme, mistere ori... monumente ale naturii, in Romania. Capete uriase... din piatra. STRANGE ARTEFACTS? Ancient original stone skull?




Stanca Trei Caldari; Caldarile uriasilor, Piatra Neamt

Muntele Cozla, pe langa partia de schi si telegondola, mai este cunoscut si pentru traseele turistice apreciate de iubitorii de natura. Muntele Cozla strajuieste partea de nord a orasului Piatra Neamt, fiind situat in vecinatatea satului Garcina si avand altitudinea maxima de 679 m in punctul “Trei Caldari”. Traseul pe Cozla are mai multe puncte de plecare si se poate parcurge fie pe jos din Piatra-Neamt, fie cu Telegondola de la Gara pana la punctul “Trei Coline” si apoi pe jos pana la punctul “Trei Caldari”.

Traseul spre „Trei Caldari” este deosebit de frumos, calatorii fiind mereu inconjurati de copaci si verdeata. Din pacate, traseul nu este marcat corespunzator, fiind vizibil pe ici pe colo semnul cu banda albastra, iar turistii trebuie sa dibuiasca mai mult singuri cararea. De asemenea, sursele de apa sunt inexistente. Cu toate acestea, traseul nu este lung, este accesibil oricui si este presarat de multiple puncte de belvedere ale orasului.

Ajungand la altitudinea maxima, turistii pot intra in contact cu rezervatia geologia de marmite eoliene „Trei Caldari”, un monument al naturii care strajuieste muntele, semanand cu un craniu uman sau, cum ii spune numele, cu „Trei Caldari”. Pe cat de interesant este peisajul, pe atat de dezamagitoare este constatarea ca stanca a fost mutilata in timp de trecatorii care si-au lasat scrijelite numele pe pietrele care, teoretic, trebuie protejate.


Denumita si "La trei caldari" sau "Caldarile uriasilor", stanca parca sta de veghe in padure, asemeni unui cap cu trei ochi care asteapta sa fie descoperit.

Peretele de piatra impresioneaza prin cele trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm, care au fost declarate monumente ale naturii, datorita raritatii lor.

Nu se cunoaste cu exactitate originea acestor stanci, specialistii avand diferite variante: unii considera ca este vorba de un fenomen carstic, altii le atribuie o valoare periglaciara, in timp ce altii le califica drept marmite eoliene, formate prin actiunea indelungata a vanturilor.

Traseul pana la Trei Caldari este foarte usor si accesibil tuturor iubitorilor de drumetii, indiferent de conditie fizica.

Stanca Trei Caldari, Piatra Neamt este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Dealul Cozla este rezervatie paleontoligica, unicat in Europa, fiind format de marne, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile si alge.

Ca fapt divers, pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase, recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt mii de turisti, in timp, exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor.











 Narile Sohodolului / Sohodol's nostrils

The Nostrils (Narile) from "Cheile Sohodolului Runcu Gorj" : 
Travel - Voyage – Turism -Published on Aug 13, 2015
There are two spectacular karst formations that Sohodol river has formed here.
It is like giant nostrils, which smell like water that passes underneath.
There are two ovoid tunnels, big long 76 m and the small length of 57 m.
When you look at them you can not help but think if you're in front of a living organism or just some lifeless rocks?

https://www.youtube.com/watch?v=sMEdHRJfgio

http://www.hailabord.ro/2012/03/cheile-sohodolului-frumusete-impietrita.html

https://www.google.ro/search?q=Narile+Sohodolului+%2F+Sohodol's+nostrils&ie=&oe=

https://www.google.ro/search?q=Narile+Sohodolului+%2F+Sohodol's+nostrils&ie=&oe=#q=cheile+sohodolului+narile

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/search?q=Sohodolului+


 CORBII DE PIATRA. Monastirea, La chilii


Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul.

Denumirea Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, 'Adormirea Maicii Domnului' si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel'. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este gresita pentru ca hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel' a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, 'Sf. Ap. Petru si Pavel', intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal. Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel'.

Afirmatia conform careia unul din cele doua foste sfinte altare (cel din stanga) ar fi fost catolic este complet falsa. Absolut toate caracteristicile bisericii, arhitectura, pictura si configuratia celor 2 foste sfinte altare sunt dupa izvodul bizantin, ca sa nu mai spunem ca, fiecare graunte de gresie marturiseste cu glas mare, ca bisericuta rupestra respira prin toti porii, ortodoxie in stare pura.

Cele trei lacasuri rupestre, de la Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia NU formeaza un triunghi echilateral, asa cum sustin unele afirmatii care incearca sa creeze spectaculosul ieftin acolo unde el se afla de fapt, dar "curatit si lamurit de sapte ori" in cuptorul istoriei si care nu se descopera neaparat mintii ci mai degraba inimii.

Monastirea Corbii de Piatra nu are si nu a avut vreodata hramul "Izvorul Tamaduirii", analogie fortata cu monastirile Namaiesti si Cetatuia, tot in duhul celei dinainte, analogii care vor sa vada in cele trei sfinte monastiri altceva decat sunt ele de fapt: marturii ale dainuirii noastre ortodoxe pe aceste meleaguri.

Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lacasului de la Corbii de Piatra ca si asezamant monahal, era matusa voevodului Neagoe Basarab. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu mai apara surprinzatoare inchinarea monastirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe.

Tamplaria (usi, ferestre) nu a fost inlocuita (asa cum sustin unii din mai marii zilei, care nici macar nu au trecut pragul bisericii) pentru simplul fapt ca nu exista! Actuala tamplarie s-a pus ca urmare a concluziei la care au ajuns specialisti in restaurare conform careia stricaciunile de pe peretele nordic al bisericii au fost de cauzate de infiltratiile de apa, corelate cu inghetul din timpul iernii. S-au incercat toate felurile de incalzire pe timpul iernii dar fiecare facea mai mari pagube: soba cu lemne, facea fum si praf, radiatoarele electrice, din cauza umiditatii excesive s-au scurtcircitat si au luat foc iar radiatoarele pe baza de gaz sporeau umiditatea. La acestea se adauga faptul ca in urma incalzirii, apa din pereti si podea se evapora, transformand biserica in sauna, rezultand un condens care se depunea pe fresca de unde apa picura asa cum picura inaintea unei ploi de vara. Asa ca s-a recurs la aceasta lucrare care izoleaza foarte bine termic si, in urma acestei lucrari, din iarna lui 2003 temperatura in biserica nu a mai scazut vreodata sub +50 C. Acest fapt a avut un efect benefic asupra picturii care si-a mai revenit si chiar unele portiuni care pana acum erau ilizibile acum pot fi vazute.

Biserica rupestra a monastirii poate fi vizitata zilnic. In cazul in care nu gasiti deschis, la intrare sunt afisate numere de telefon la care va puteti anunta vizita si in cateva minute vi se va deschide. In tot cursul anului, in fiecare duminica sau zi de praznic se savarseste Sfanta Liturghie.

http://www.corbiidepiatra.ro/

http://corbiidepiatra.ro/imagini/foto/albums/06-Din%20Corbi/DinCorbi/index.html

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/search?q=Corbii+de+Piatr%C4%83

====================================================

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări